Fiecare județ al României este unic prin istoria și legendele sale locale, precum și prin tradițiile păstrate de demult.

Te invităm să străbați toate județele incluse în România Atractivă, iar pentru ca experiența să fie completă, îți prezentăm poveștile și obiceiurile fiecărei zone, astfel încât călătoria ta să fie una de neuitat!

Astăzi ajungem în județul Suceava. Aici te vor întâmpina 16 obiective incluse pe 4 rute cultural-turistice, cum ar fi mănăstiri, biserici de lemn, gospodării cu arhitectură autentică, precum obiective gastronomice. 

Județul Suceava este inima Bucovinei, iar fiecare colțișor respiră spiritualitate și istorie, fie prin bisericile pictate și monumente recunoscute și încadrate în patrimoniul UNESCO, precum Arbore, Humor, Moldovița, Pătrăuți, Probota, Suceava, Voroneț și Sucevița, fie prin mănăstiri precum Putna, Slatina, Râșca și altele, multitudinea de biserici de lemn sau locuri ale memoriei, precum Cetatea Sucevei și localitățile Baia, Siret și Rădăuți.

Mănăstirea Humor »  

Știați că biserica Mănăstirii Bogdana din Rădăuți (1359) și biserica Sfânta Treime din Siret (1354- 1358) sunt cele mai vechi biserici de piatră din Moldova și datează din vremea începutului statului medieval moldovean?

Cu toții cunoaștem legenda lui Dragoș, întemeietorul Moldovei, și totuși statul medieval moldovean a fost înființat de două ori. În cazul Moldovei, istoria începuturilor se dovedește a fi mult mai interesantă decât legendele. Sursele istorice menționează trei personaje cu nume de Dragoș pe la final de secol al XIII-lea și până la mijlocul secolului al XIV-lea, toți trei având legături directe cu Moldova. Primii doi nu doar că au același nume, dar au și aceeași titulatură – Dragoș din Giulești
(undeva în zona Maramureșului de azi). Sunt bunic și nepot. Se pare că între 1241 și 1350, cei doi primesc însărcinări de la regele maghiar, ai căror supuși erau, să îi alunge pe tătari. De asemenea, mai apare și al treilea Dragoș din Bedevlia, în Ucraina Subcarpatică. Se pare că acesta din urmă, sub oblăduirea stăpânului său, înființează o mică provincie cu câteva puncte fortificate – Baia, Siret. Această provincie, numită „marcă de apărare”, este recunoscută de regii maghiari și lăsată moștenire de Dragoș fiului său Sas și nepoților Balc, Drag, Dragomir, Ștefan.

Acum încep curiozitățile. Regalitatea maghiară era una catolică. Știm că, de la finalul secolului al XIII-lea, încerca prin toate formele să atragă la catolicism pe toți cnejii și liderii locali români. Din acest motiv, știați că primele biserici de piatră, inclusiv Sfânta Treime din Siret, au fost catolice? Pe la 1359, Bogdan, un alt voievod din Maramureș, refuză să se convertească la catolicism și, împreună cu familia și cu supușii săi, vine în Moldova. Aici au loc lupte între Bogdan și urmașii lui Dragoș, dar întrucât supușii acestora erau ortodocși, trec de partea lui Bogdan. Urmașii lui Dragoș apar
menționați în cronicile maghiare ca beneficiari ai proprietăților confiscate lui Bogdan, pe de o parte ca o compensație pentru pierderea suferită, pe de alta ca recunoștință față de loialitatea față de catolicism și coroana maghiară. În Moldova, în schimb, Bogdan extinde fosta marcă de apărare și fondează un stat independent, care abia spre începutul domniei lui Alexandru cel Bun va arăta așa cum o știm de pe hărțile medievale.

Pentru că l-am amintit pe Dragoș Vodă, există în cimitirul de la Putna, acolo unde cu toții mergem să vedem măreața construcție a lui Ștefan cel Mare, o mică biserică de lemn a cărei identitate este învăluită în mister. Legenda spune că după o victorie a lui Ștefan cel Mare, domnitorul a dorit să ridice la Volovăț o biserică de piatră, dar îndrăgind micul lăcaș de cult de acolo construit din lemn, a cerut soldaților săi să-l mute la Putna. Soldații săi au mutat biserica într-o noapte.

Mănăstirea Putna »

Dincolo de acest fapt remarcabil, rămâne curiozitatea datării acestei biserici de lemn. Legendele locale spun că biserica a fost ridicată la Volovăț de însuși Dragoș Vodă, undeva pe la 1345-1350. Prima menționare scrisă a bisericii este în „Letopiseţul Ţării Moldovei de la zidirea lumii până la 1601 şi de la 1709 la 1711 a lui Nicolae Costin, iar probele analizate dendrocronologic indică faptul că lemnul are o vechime de aproximativ 650 de ani, plasând corect bisericuța în vremea lui Dragoș Vodă. De asemenea, cea mai veche parte a bisericii de lemn se păstrează în jumătatea de răsărit. Lemnul vechi prezintă semne de numerotare, folosite la desfacerea şi mutarea bisericii, ceea ce confirmă povestea mutării. În acest caz, în Suceava nu se află doar cea mai veche biserică de lemn din Moldova sau din România, ci și una dintre cele mai vechi din Europa.

Vă propunem să descoperiți și alte locuri minunate, precum comuna-muzeu cu cele mai frumoase case încondeiate ca ouăle de Paști (Ciocănești), gospodăriile tradiționale din Brodina și Straja, unde s-au născut celebrele trăistuțe, sau bunătățile precum tocinei și alivenci, chișcă și tocană de hribi, ce-ți lasă gura apă și te îmbie la drum într-o clipită.

Gospodării tradiționale în localitatea Ciocănești »