𝐕𝐄𝐑𝐍𝐈𝐒𝐀𝐉𝐔𝐋 𝐄𝐗𝐏𝐎𝐙𝐈𝐓̦𝐈𝐄𝐈 „𝐒̦𝐄𝐙𝐀̆𝐓𝐎𝐀𝐑𝐄𝐀 𝐃𝐄 𝐋𝐀 𝐌𝐔𝐙𝐄𝐔”

📅Vineri, 20 iunie 2025, 🕙17.00
👉Muzeul Țării Crișurilor (Str. Armatei Române nr. 1/A)

📌Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal organizează, în parteneriat cu Asociația „Prietenii Muzeului Țării Crișurilor” și OTL Oradea și cu sprijinul Consiliului Județean Bihor și al Primăriei Municipiului Oradea, vernisajul expoziției 𝐒̦𝐞𝐳𝐚̆𝐭𝐨𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐦𝐮𝐳𝐞𝐮. Evenimentul este prilejuit de celebrarea 𝑍𝑖𝑙𝑒𝑖 𝐼𝑛𝑡𝑒𝑟𝑛𝑎𝑡̦𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙𝑒 𝑎 𝐼𝑒𝑖.

🪡Începând cu luna noiembrie 2024 s-a desfășurat ediția a treia a proiectului numit 𝐒̦𝐞𝐳𝐚̆𝐭𝐨𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐦𝐮𝐳𝐞𝐮, sub îndrumarea practică a doamnei Florina Berte, care a reconstiuit pe baza informațiilor bibiliografice, spăcelul vechi de Bihor.

🧵Dacă la primele două ediții am adus în atenția dumneavoastră cămăși vechi purtate de o parte și de alta a Munților Pădurea Craiului, pentru ediția actuală am scos la lumină „case ale trupului” ce sunt „învelișul cel mai intim al corpului uman” ce provin din zonele etnografice Valea Barcăului și Sub Meseș, piese datate între anii 1880 și 1935. Astfel, am reușit să exemplificăm un alt tip de croi, acela în care pânza era folosită cu urzeala pe orizontală, învelind corpul și lăsând umerii goi, ce au fost acoperiți cu bucăți de pânză denumite petice sau folturi. Acest tip de croi nu s-a folosit doar în satele de la poalele Munților Plopiș, ci a cunoscut o prezență îndelungată, până în primele două-trei decenii ale secolului XX, în partea sudică a ariei etnografice Țara Crișurilor, respectiv pe Valea Crișului Alb. În ambele zone, umerii împreună cu mânecile au oferit câmpuri ornamentale generoase, ceea ce a întreținut predilecția de a decora peticele umerilor și decorul în șire verticale a mânecilor.

🧶Pentru ilustrarea portului popular pentru localitățile de la nord, nord-est și est față de Oradea avem extrem de puține piese în colecția noastră de port, însă știm că s-au purtat spăcele închingate, poale cu lații dispuși pe orizontală, zadie huedințească și labreu, că portul cu haine albe a dispărut din vestimentația bărbaților înainte de 1940, din a femeilor poate că cu câțiva ani după, dar cu siguranță în anii ’70 nici cele vârstnice nu le mai îmbrăcau. Atunci când vrem să ilustrăm portul de pe Barcău, folosim ansamblurile ce provin din județul Sălaj, de unde își au originea majoritatea cămășilor prezente în această ediție a 𝐒̦𝐞𝐳𝐚̆𝐭𝐨𝐫𝐢𝐢 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐦𝐮𝐳𝐞𝐮.

🪡În satele învecinate celor situate pe Valea Barcăului, pe lângă cămășile cu petice s-au folosit și cămășile cu petice și fodre, tip foarte rar de cămașă în colecțiile muzeale, de aceea am folosit acest prilej pentru a-l face cunoscut. Ambele aspecte ne-au ajutat să lărgim aria pe care o ilustrăm, cuprinzând astfel și sate aflate pe Valea Crasnei.

🧵Continua nevoie de adaptare la nou le-a făcut pe femei să încerce noi tehnici sau motive, să treacă de la alesătură în război la tehnica cruciulițelor sau a broderiei pline și a celei sparte și de la motivele geometrice la cele florale.

Cămășile femeiești folosite ca model provin din Voivozi, județul Bihor, Bobota, Marca, Plopiș, Sâg, Tusa din județul Sălaj, iar cele două cămăși bărbătești, din satele Sâg (comuna Sâg) și Bobota (comuna Bobota), toate acestea reprezentând croiuri și ornamente folosite de români în perioada cuprinsă între anii 1880-1935.

Ca la celelalte ediții avem participante atât din Oradea și județul Bihor, cât și diferite localități ale județului Sălaj.

🧶Una dintre noutățile din proiect a fost o reconstituire a vechiului spăcel de Barcău pe care am folosit-o drept model de croi. Ea a fost lucrată în Zalău de către prof. Alina Goga, care ne-a împrumutat-o cu multă amabilitate.

Iar marea surpriză a acestei ediții este colaborarea cu Liceu tehnologic „Livia Maria Gego” Dobrești, prin care sub îndrumarea profesoarei Viorica Știube cinci eleve s-au implicat în proiect și au reușit realizarea a trei cămăși din modelele edițiilor anterioare ale 𝐒̦𝐞𝐳𝐚̆𝐭𝐨𝐫𝐢𝐢 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐦𝐮𝐳𝐞𝐮.

Expoziția va fi deschisă în perioada 20 iunie-20 iulie a.c.

sursa